Educaţia pentru toţi




Încadrarea copilului preşcolar într-un program de grădiniţă reprezintă o premiză necesară, dar nu suficientă pentru a-i stimula dezvoltarea personalităţii.
De aceea educaţia preşcolară o încadrăm în viziunea educaţiei pentru toţi.Este nevoie de dezvoltarea unui parteneriat real funcţional între grădiniţă, familie, comunitate.Acest parteneriat trebuie să funcţioneze pe baza unor cerinţe în favoarea tuturor copiilor. De la acest obiectiv orientarea actuală în pedagogie e cunoscută sub numele de Educaţie pentru toţi .
Sintaxa Educaţia pentru toţi reprezintă atât un concept cât şi un obiectiv în stiinţele educaţiei. Educaţia pentru toţi are două dimensiuni:
-o dimensiune cantitativă care se referă la un nume mare de copii şi tineri care sunt excluşi din învăţământul de masă şi care
îşi pierd posibilităţile de a se exprima ,
-o dimensiune calitativă care se referă la copiii ale căror nevoi educaţionale de bază nu sunt satisfăcute în şcoală deoarece accentul se pune pe adaptarea individului la şcoală şi nu pe adaptarea individului.Între cele două dimensiuni există o strânsă relaţie . Ele se condiţionează.
Principiile educaţiei pentru toţi :
-viitorul societăţii depinde de modul în care ne creştem şi ne educăm copii, pentru viitorul societăţii trebuie să acordăm o atenţie deosebită fiecărui copil, să-l punem în valoare, deoarece fiecare copil este unic.
-diversitatea copilului nu constituie o piedică în educaţie, ci o sursă şi o resursă de dezvoltare pentru toţi.
Fiecare copil este important pentru familia sa, pentru şcoală , dar şi pentru întreaga societate. Fiecare copil poate învăţa în stil propriu , are dreptul la educaţie, şi la ajutor şi sprijin adecvat în funcţie de situaţie.
Specialiştii consideră că Educaţia pentru toţi să înceapă la vârsta preşcolară. Orice gradiniţă este considerată terenul unei învăţarii timpurii, a unor reguli sociale de conduită morală unde preşcolarii
-işi formează deprinderii specifice de autoservire, de igienă, etc.
-învaţă să relaţioneze ,să coopereze, sa-şi dezvolte abilitaţi ,priceperi si deprinderi specifice varstei , învaţă ce este competiţia,
sa-şi cunoască propria identitate şi să se concentreze pe o sarcină dată. Gradiniţa îşi poate îndeplini sarcinile de lucru în colaborare cu familia şi comunitatea locală.
Educaţia pentru toţi presupune schimbări majore pentru toţi în practicile educative , adică vizează atât cadrele didactice , cât şi societatea actuală.O atenţie deosebită trebuie acordată metodelor şi strategiilor didactice de predare , metode care pun în valoare şi stimulează copilul. Grădiniţa este prima treaptă unde copilul intră cu tot ce reprezintă el identitate personală, zestrea lui nativă, mediul socio-cultural. Copilul este actorul unui proces de formare în care fiecare gest, privire şi cuvânt care vine din partea adulţilor poate să le influenţeze şi să le schimbe imaginea de sine .De aceea programul din grădiniţă trebuie să-i ofere şansa de a se forma şi dezvolta într-o direcţie pozitivă. Mediul de viaţă din copilărie influenţează toate componentele personalităţii copilului.





Bibliografie-

Din cursurile de la Universitatea Bucureşti, Departamentul Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar , prof.univ.Emilia Stana.